Guvernul Romaniei
| |
Hotarare nr. 1861/2006
din 21/12/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1044 din 29/12/2006
pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004
|
|
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza*) dupa cum urmeaza:
___________
*) Textul modificarilor si completarilor este reprodus in facsimil.
A. Titlul I "Dispozitii generale":
"Codul fiscal:
[...]
Definitia sediului permanent
Art. 8 - (1) In intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia contracte in numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);
b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri in numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca doar desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista intre persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8) In intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa."
Norme metodologice:
1. Termenul "loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului indiferent daca acestea sunt sau nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate sau se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta societate.
2. Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spatiu.
3. Desi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:
a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta se poate aplica alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un "loc de activitate" si daca activitatile efectuate acolo depasesc activitatile precizate in alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.
d) Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe saptamana intr-o mare cladire de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
4. Cuvintele "prin care" trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea "prin" locatia in care are loc activitatea.
5. Locul de activitate trebuie sa fie "fix", astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur "loc de activitate". Daca exista doua locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea doua sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un "hotel de birouri" in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa, un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.
6. Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de sase luni. Astfel, activitatile a caror natura este repetitiva, in aceste cazuri, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
a) Intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) De asemenea, in situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societati similare conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate. In aceasta situatie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat in scopuri temporare de fiecare dintre societati.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost, la inceput, conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite cum ar fi esecul investitiei.
7. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.
8. Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui Stat Contractant in celalalt Stat, aceasta activitate va conferi, in general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o societate a unui Stat inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati a celuilalt Stat fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate in celalalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor, echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.
9. Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane ce primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat in celalalt Stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
10. Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati, acesta va servi in mod normal numai activitatilor acelei societati si nu activitatilor locatorului; in general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
Comertul electronic
11. Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un "loc de activitate" si nu exista "un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utilaje" in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societatii ce opereaza serverul.
12. Distinctia intre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta deoarece societatea ce opereaza serverul poate fi diferita de societatea ce desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. In acest caz societatea nu are nicio prezenta fizica in locatia respectiva deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri, nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul in care societatea ce desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii daca sunt indeplinite celelalte conditii ale articolului.
13. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a fi fix. In cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul sa fie deplasat, ci daca acesta este in realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc pe o perioada de timp suficienta pentru a fi considerat fix.
14. Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz, daca datorita acestui echipament, societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
15. Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar daca nu este necesara prezenta nici unui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.
16. Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in alin. (4) art. 8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta alin. (4) art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile ce sunt in general privite ca fiind activitati pregatitoare sau auxiliare includ:
- furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie telefonica - intre furnizori si clienti;
- publicitatea pentru bunuri sau servicii;
- transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
- culegerea de date de piata pentru societate;
- furnizarea de informatii.
17. Exista un sediu permanent cand insa aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile tratate la alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.
18. Functiile centrale ale unei anumite societati depind de natura activitatii desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
O societate denumita "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
19. In ceea ce priveste aplicarea alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili daca un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci cand acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati, se pune intrebarea daca este aplicabil alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal. Alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se aplica deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca, ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o: "persoana", conform definitiei de la pct. 20, alin. (1), al art. 7 din Codul fiscal, alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
20. La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul conventiei de evitare a dublei impuneri al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
21. (1) Persoanele juridice romane, beneficiare ale unor prestari de servicii de natura activitatii de lucrari de constructii, de montaj, activitati de supraveghere, activitati de consultanta, de asistenta tehnica si orice alte activitati, executate de persoane juridice sau fizice straine nerezidente, au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri, la organele fiscale teritoriale in a caror raza persoanele juridice romane isi au domiciliu fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(2) Pentru incadrarea unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau activitati de supervizare legate de acestea si a altor activitati similare ca sedii permanente se va avea in vedere data inceperii activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de baza.
(3) Persoanele juridice sau fizice straine nerezidente, care presteaza servicii de natura activitatii de lucrari de constructii, de montaj, activitati de supraveghere, activitati de consultanta, de asistenta tehnica si orice alte activitati, in Romania prin intermediul unui sediu permanent, au obligatia sa depuna declaratii de impunere la organul fiscal teritorial in raza caruia este inregistrat sediul permanent ca platitor de impozite si taxe, la termenul stabilit potrivit legii.
"Codul fiscal:
[...]
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11.
(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica."
Norme metodologice:
22. Autoritatile fiscale din Romania pot, in scopul calcularii obligatiilor fiscale ale persoanelor afiliate, sa reconsidere evidentele persoanei afiliate din Romania, in scopul examinarii fiscale, daca in urma relatiilor speciale dintre persoana afiliata romana si cea straina aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din Romania. Nu se efectueaza reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci cand tranzactiile dintre asemenea persoane au loc in termeni comerciali de piata libera, precum si in cazul tranzactiilor intre persoane juridice romane afiliate. Reconsiderarea evidentelor se refera la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, in scopul calcularii obligatiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate nu se efectueaza atunci cand tranzactiile dintre asemenea persoane au loc in termenii comerciali de piata libera, respectiv ca tranzactii intre persoane independente.
In cazul in care Romania a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este persoana afiliata straina, aceasta reconsiderare a evidentelor in scopul examinarii fiscale se efectueaza de catre autoritatile romane prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevazuta in respectiva conventie. In acest sens, atunci cand Romania include in profiturile unei persoane inregistrate in Romania si impune in consecinta profiturile asupra carora o persoana rezidenta in alt stat a fost supusa impunerii in statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din Romania daca conditiile stabilite intre cele doua persoane ar fi fost cele convenite intre persoanele independente, statul de rezidenta al persoanei afiliate straine poate proceda la modificarea corespunzatoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.
La ajustarea profiturilor intre persoanele afiliate se au in vedere termenele de prescriptie prevazute de legislatia interna a statelor in care persoanele afiliate in cauza sunt rezidente, in cazul in care prin conventia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevazut altfel.
Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situatiilor financiare ale persoanelor afiliate.
La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor, autoritatile fiscale nu vor tine cont de imprejurarile efective ce nu puteau fi cunoscute de catre partile la tranzactie la data perfectarii acesteia si care, daca ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de catre parti a valorii tranzactiei.
Autoritatile stabilesc pretul de piata al acestor tranzactii aplicand metoda utilizata de catre contribuabil, cu exceptia cazurilor in care prin metoda utilizata nu se reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate in cazul tranzactiei. In acest caz, autoritatile fiscale vor aplica cea mai adecvata dintre metodele prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. In termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. In cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
In cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. In acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente, care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate, proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente, impartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. In cazul compararii tranzactiilor intre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate, implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer, privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. In aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita), in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor intre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
In cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). In cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda "cost-plus".
37. In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizat in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor intre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) Intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica care guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
B. Titlul II "Impozitul pe profit":
1. Punctul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunzator veniturilor obtinute din activitati economice, altele decat cele mentionate la art. 15 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care sumele respective sunt utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate in dificultati materiale, a oamenilor fara adapost, a centrelor de ingrijire a copiilor si batranilor etc. Justificarea utilizarii veniturilor pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil se realizeaza in baza documentelor care atesta efectuarea cheltuielilor respective."
2. Dupa punctul 81 se introduce un nou punct, pct. 82, cu urmatorul cuprins:
"82. Prevederile alin. (2) si alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, cu modificarile si completarile ulterioare."
3. La punctul 12 se introduce un nou alineat, cu urmatorul cuprins:
"[...]
Veniturile si cheltuielile generate de executarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil."
4. Punctul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica anual."
5. Punctele 18 si 19 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Venituri neimpozabile
Art. 20. - Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de valoare a investitiilor financiare pe termen lung reprezentand actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari, inregistrate astfel, potrivit reglementarilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii, lichidarii investitiilor financiare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare; [...]
Norme metodologice:
18. In sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, dividendele de incasat/incasate de un contribuabil de la o persoana juridica romana, reprezinta venituri neimpozabile la data inregistrarii acestora in evidenta contribuabilului, potrivit reglementarilor contabile.
19. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, investitiile financiare pe termen lung reprezinta activele inregistrate astfel potrivit reglementarilor contabile, constand in: actiuni detinute la societati afiliate, titluri de participare si investitii detinute ca imobilizari.
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social detinut la o persoana juridica, precum si la data lichidarii investitiilor financiare, valoarea fiscala utilizata pentru calculul castigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare, respectiv investitiile financiare, au avut-o inainte de inregistrarea diferentelor favorabile respective."
6. Dupa punctul 21 se introduc trei noi puncte, pct. 211, 212 si 213, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
Art. 201. - (1) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile si:
(a) dividendele primite de o persoana juridica romana, societate-mama, de la o filiala a sa situata intr-un stat membru, daca persoana juridica romana intruneste cumulativ urmatoarele conditii:
1. plateste impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari;
2. detine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, incepand cu 1 ianuarie 2009;
3. La data inregistrarii venitului din dividende, detine participatia minima mentionata la pct. 2, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile si dividendele primite de persoana juridica romana prin intermediul sediului sau permanent situat intr-un stat membru, in cazul in care persoana juridica romana indeplineste cumulativ conditiile prevazute la pct. 1-3.
(b) dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societati-mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate in state membre, daca persoana juridica straina intruneste, cumulativ, urmatoarele conditii:
1. are una din formele de organizare prevazute la alin. (4);
2. in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata a fi rezident al statului membru respectiv si, in temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
3. plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minima de 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009;
5. la data inregistrarii venitului din dividende de catre sediul permanent din Romania, persoana juridica straina detine participatia minima prevazuta la pct. 4. pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani. [...]
Norme metodologice:
211. In aplicarea prevederilor art. 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, conditia legata de perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 si C-292/94. Astfel, in situatia in care, la data inregistrarii dividendului de catre societatea-mama, persoana juridica romana, respectiv de catre sediul permanent al unei societati-mama, persoana juridica straina dintr-un stat membru, conditia referitoare la perioada minima de detinere de 2 ani nu este indeplinita, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, in anul fiscal in care conditia este indeplinita, contribuabilul urmeaza sa beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului in care venitul a fost impus. In acest sens, contribuabilul trebuie sa depuna declaratia rectificativa privind impozitul pe profit.
212. Pentru indeplinirea conditiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, societatile-mama, persoane juridice straine, trebuie sa plateasca, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul din urmatoarele impozite:
Imagine
213. Pentru aplicarea prevederilor art. 201 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare, societati-mama, sunt:
Imagine"
7. Punctul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile inregistrate de contribuabil reprezentand diferente de valoare aferente actiunilor proprii dobandite si anulate ulterior dobandirii in situatiile prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare."
8. Punctul 28 se abroga.
9. Punctele 31 si 32 se abroga.
10. Punctul 34 se abroga.
11. Punctele 351 si 352 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
[...]
j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;
Norme metodologice:
351. Intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile inregistrate de angajator in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.
352. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor."
12. Punctele 41 si 42 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
[...]
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor Titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme; [...]
Norme metodologice:
41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
42. In sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse in intregime ca urmarea unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care stocurile/mijloacele fixe distruse se gasesc situate in zone pentru care s-a instituit, potrivit prevederilor legale in vigoare, stare de urgenta, contribuabilii fiind obligati in aceasta situatie sa respecte si sa aplice prevederi legale speciale pentru fiecare domeniu, precum si masuri dispuse de autoritatile competente. Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,"
13. Punctul 48 se completeaza cu un nou alineat, cu urmatorul cuprins:
"[...]
Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii, prevazuta la art. 21 alin. (4) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate si de persoane juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea."
14. Punctul 491 se completeaza cu un nou alineat, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.
Norme metodologice:
[...]
Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si/sau care acorda burse private, pe baza de contract, in conditiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificarile ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca aceste cheltuieli insumate indeplinesc cumulativ conditiile prevazute de art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare."
15. Dupa punctul 56 se introduce un nou punct, pct. 561, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Art. 21. - (1) [...]
1) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor, aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.
Norme metodologice:
561. Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, companiile aeriene din Romania deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronavelor aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronava, numarului de ore de zbor aprobat si al tarifului practicat de prestator, prevazut in contractul incheiat cu acesta."
16. Punctele 62 si 70 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Art. 23. - [...]
(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit, romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata, nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
[...]
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare.
Norme metodologice:
62. In sensul art. 23 alin. (4) si (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, institutiile de credit, persoane juridice romane, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Nationala a Romaniei.
70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
- banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, cu modificarile ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunile emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective."
17. Dupa punctul 701 se introduce un nou punct, pct. 702, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Art. 24 - [...]
(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru des coperta;
2. din 10 in 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).
Norme metodologice:
702. Pentru perioada in care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel putin pe o perioada de o luna, recuperarea valorii fiscale ramase neamortizate se efectueaza pe durata normala de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscala.
In aplicarea prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, amortizarea fiscala a cheltuielilor cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune, se calculeaza pe baza perioadei initiale a contractului, indiferent daca acesta se prelungeste ulterior, sau pe durata normala de utilizare ramasa, potrivit optiunii contribuabilului, incepand cu luna urmatoare finalizarii investitiei."
18. Punctul 715 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"715. Pentru determinarea valorii fiscale in cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabila, precum si pentru determinarea valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile evidentiate in sold la 31 decembrie 2003, in valoarea de intrare fiscala se includ si reevaluarile efectuate, potrivit legii, pana la acea data.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale ramase neamortizate in cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate in calcul si reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2007, precum si partea ramasa neamortizata din reevaluarile contabile efectuate in perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidentiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recupereaza prin intermediul amortizarii fiscale reevaluarile contabile efectuate dupa data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscala ramasa neamortizata la data reevaluarii.
In cazul in care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectueaza reevaluari care determina o descrestere a valorii acestora se procedeaza la o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei, in ordinea descrescatoare inregistrarii rezervei, iar valoarea fiscala a terenurilor si valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza corespunzator. In aceste situatii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile ale perioadei in care se efectueaza operatiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscala ramasa neamortizata se intelege diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale. In valoarea de intrare fiscala se include si taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila, in conformitate cu prevederile Titlului VI "Taxa pe valoarea adaugata"."
19. Punctul 81 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"81. Profitul impozabil in cazul lichidarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se in calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. In cazul in care, in declaratia de impozit pe profit aferenta anului anterior lichidarii contribuabilul a inregistrat pierdere fiscala, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidarii."
20. Dupa punctul 86 se introduce un nou punct, pct. 861, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale Uniunii Europene
Art. 271. - (1) Prevederile prezentului articol se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
[...]
12. "societate dintr-un stat membru" reprezinta orice societate care indeplineste cumulativ urmatoarele:
a) are una din formele de organizare prezentate in anexa care face parte integranta din prezentul titlu;
b) in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru este considerata ca avandu-si sediul fiscal in statul membru si, in temeiul conventiei incheiate cu un stat tert privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;
c) plateste impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari. [...]
Norme metodologice:
861. Pentru aplicarea prevederilor art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane si bulgare sunt:
Imagine"
21. Punctul 891 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"891. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
In cazul vanzarii de proprietati imobiliare situate in Romania, profitul impozabil reprezinta diferenta dintre valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare si costul de cumparare, construire sau imbunatatire a proprietatii, redus cu amortizarea fiscala aferenta, dupa caz. Valoarea realizata din vanzarea acestor proprietati imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume platite, aferente vanzarii.
Profitul impozabil rezultat din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu retinere la sursa.
Veniturile din proprietati imobiliare situate in Romania includ si castigurile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania.
In acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt in mod indirect considerate proprietati imobiliare situate in Romania atunci cand respectiva persoana juridica detine parti sociale sau alte titluri de participare intr-o societate care indeplineste conditia minimala de 50% referitoare la detinerea de proprietati imobiliare situate in Romania. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luata in calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de inregistrare in contabilitate a acestora, potrivit reglementarilor legale in vigoare la data vanzarii-cesionarii titlurilor de participare. In cadrul proprietatilor imobiliare se incadreaza si investitiile in curs de natura cladirilor sau altor constructii.
Castigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obtinute in conditiile mentionate la alineatele precedente, se determina ca diferenta intre veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare si costul de achizitie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume platite, aferente achizitionarii unor astfel de titluri de participare."
22. Dupa punctul 891 se introduce un nou punct, pct. 892, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
[...]
(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoana juridica straina poate desemna un reprezentant fiscal pentru a indeplini aceste obligatii.
(4) Orice persoana juridica romana sau persoana juridica straina cu sediul permanent in Romania, care plateste veniturile prevazute la alin. (1), catre o persoana juridica straina, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile platite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.
Norme metodologice:
892. In aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care platitorul de venit nu este o persoana juridica romana sau un sediu permanent al unei persoane juridice straine, obligatia platii si declararii impozitului pe profit revine persoanei juridice straine care realizeaza veniturile mentionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat pentru indeplinirea acestor obligatii.
In sensul alin. (4) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care platitorul de venit este o persoana juridica romana sau un sediu permanent din Romania al unei persoane juridice straine, acestia au obligatia declararii si platii impozitului pe profit in numele persoanei juridice straine care realizeaza veniturile mentionate la alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare."
23. Punctul 92 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"92. Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina. In cazul in care documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania este prezentat dupa depunerea la autoritatile fiscale a declaratiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acorda pentru anul la care se refera, prin depunerea, in acest sens, a unei declaratii rectificative."
24. Punctele 98, 99 si 100 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Plata impozitului
Art. 34. - [...]
(4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. [...]
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) nou infiintati, infiintati in cursul anului precedent sau care la sfarsitul anului fiscal precedent inregistreaza pierdere fiscala, efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata.
Norme metodologice:
98. Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (4) si (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu depun declaratii trimestriale pentru impozitul pe profit.
99. Incadrarea in activitatile prevazute la art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare este cea stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, cu modificarile ulterioare.
100. Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, platile anticipate trimestriale datorate in contul impozitului pe profit se determina prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil cumulat de la inceputul anului fiscal, din care se scad sumele datorate in contul impozitului pe profit pentru perioada precedenta trimestrului pentru care se datoreaza plata anticipata. Profitul contabil se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile inregistrate in contabilitate, potrivit reglementarilor contabile, cumulat de la inceputul anului fiscal. La stabilirea platilor anticipate efectuate in contul impozitului pe profit asupra profitului contabil nu se efectueaza ajustari fiscale."
25. Dupa punctul 100 se introduce un nou punct, pct. 1001, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Retinerea impozitului pe dividende
Art. 36. - (1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, asa cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.
Norme metodologice:
1001. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nefiind considerate dividend, urmatoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri in legatura cu dobandirea (rascumpararea) de catre o societate comerciala de actiuni proprii potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum aceste distribuiri sunt definite de art. 7 pct. 12 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 pct. 12 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
In cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni la care Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva."
C. Titlul III "Impozitul pe venit":
1. La punctul 3 in aplicarea articolului 42 litera a), liniuta a 10-a si a 33-a se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Venituri neimpozabile
Art. 42.
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii.
Norme metodologice:
3. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obtinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
- indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, precum si stimulentul acordat potrivit legislatiei privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului;
- sprijinul material lunar primit de sotul supravietuitor, precum si de copiii minori, urmasi ai membrilor titulari, corespondenti si de onoare din tara ai Academiei Romane, acordat in conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru sotul supravietuitor si pentru urmasii membrilor Academiei Romane;"
2. La punctul 3 in aplicarea articolului 42 litera a), dupa liniuta a 37-a se introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
"- ajutorul lunar pentru sotul supravietuitor, acordat potrivit legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor;"
3. Dupa punctul 7 in aplicarea articolului 42 litera c) se introduce un nou punct, pct. 71, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
Norme metodologice:
71. In aceasta categorie se includ si produsele oferite gratuit producatorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamitatilor naturale potrivit prevederilor din contractul incheiat intre parti."
4. La punctul 9, in aplicarea articolului 42 litera k), prima liniuta se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"9. In categoria veniturilor din agricultura si silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:
- veniturile realizate de proprietar/arendas din valorificarea in stare naturala a produselor obtinute de pe terenurile agricole si silvice, proprietate privata sau luate in arenda. Incepand cu data de 1 ianuarie 2008 sunt impozabile veniturilor banesti realizate din valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare."
5. La punctul 9, in aplicarea articolului 42 litera k), dupa prima liniuta se introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
"- veniturile realizate de persoanele fizice asociate intr-o asociatie conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, din valorificarea produselor silvice in conditiile legii."
6. Dupa punctul 21 in aplicarea articolului 46, se introduce un nou punct, pct. 211, cu urmatorul cuprins:
"211. Incepand cu 1 ianuarie 2007 sunt venituri comerciale, veniturile obtinute din activitatii desfasurate in cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se incadreaza in prevederile art. 42 lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Incepand cu 1 ianuarie 2008 sunt venituri comerciale, veniturile obtinute din activitatii desfasurate in cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se incadreaza in prevederile art. 42 lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele care sunt impozitate potrivit prevederilor art. 74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare."
7. Dupa punctul 23 in aplicarea articolului 46, se introduc doua noi puncte, pct. 231 si 232, cu urmatorul cuprins:
"231. Veniturile obtinute de avocatii stagiari in baza contractelor de colaborare precum si avocatii salarizati in interiorul profesiei sunt considerate venituri din activitati independente.
232. Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator califica aceste venituri in categoria venituri din activitati independente si le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie. In aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala."
8. La punctul 39 in aplicarea articolului 48, alineatul (5), litera a), prima liniuta, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla
Art. 48.
.............................................................................
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
Norme metodologice:
- cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile in limitele stabilite la art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si in conditiile prevazute de legislatia in materie;"
9. La punctul 39 in aplicarea articolului 48 alineatul (5) litera d), liniuta a 5-a se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"- cheltuielile sociale in limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pana la 2% asupra fondului de salarii realizat anual si acordate pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la si de la locul de munca al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.
Limita echivalentului in euro a contributiilor efectuate la fondul de pensii facultative si a primelor de asigurare voluntara de sanatate, prevazute la art. 48 alin. (5) lit. g) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se transforma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei."
10. Dupa punctul 40 in aplicarea articolului 48 alineatul (8) se introduce un nou punct, pct. 401 cu urmatorul cuprins:
"401. Contribuabilii care realizeaza venituri care se incadreaza in prevederile punctului 211 sunt obligati sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil."
11. Dupa punctul 64 in aplicarea articolului 52 se introduce un nou punct, pct. 641, cu urmatorul cuprins:
"Cod fiscal:
Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente
Art. 52.
(1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;
c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele mentionate la art. 78 alin. (1) lit. e);
e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.
(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a)-e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;
b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.
Norme metodologice:
641. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente pentru care venitul net anual este stabilit in sistem real si pentru care platitorii de venituri au obligatia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate in conformitate cu art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, determina venitul net anual pe baza contabilitatii in partida simpla."
12. Dupa punctul 66, in aplicarea articolului 52, se introduce un nou punct, pct. 661, cu urmatorul cuprins:
"Norme metodologice:
661. Persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil au dreptul sa opteze, pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 78 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare."
13. La punctul 68, in aplicarea articolului 55 alineatele (1) si (2), dupa litera n), se introduc trei noi litere, literele n1), n2) si n3), cu urmatorul cuprins:
"n1) indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de munca;
n2) indemnizatii prevazute in contractul de munca platite de angajator pe perioada suspendarii contractului de munca urmare participarii la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii.
n2) indemnizatii lunare brute si alte avantaje de natura salariala acordate membrilor titulari, corespondenti si membrilor de onoare ai Academiei Romane."
14. La punctul 77, in aplicarea articolului 55 alineatul (3), se introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
"Norme metodologice:
77. Nu sunt considerate avantaje:
.............................................................................
- contributiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 200 euro anual pe participant."
15. Punctul 111, in aplicarea articolului 57, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Art. 57.
(1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
(2^1) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.
(3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
(5) Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
Norme metodologice:
111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat cota de impozit de 16% se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) pentru veniturile obtinute la locul unde se afla functia de baza, ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro.
Transformarea contributiilor retinute pentru fondurile de pensii facultative din lei in euro, pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.
Platitorul de venituri din salarii cumuleaza sumele in euro reprezentand contributiile retinute pentru fondurile de pensii facultative si verifica incadrarea in plafonul deductibil prevazut de lege;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma:
- indemnizatiei lunare a asociatului unic;
- drepturilor de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior incetarii raporturilor de munca;
- salariilor sau diferentelor de salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile."
16. Punctele 116 si 117, in aplicarea articolului 57, se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"116. Se admit la deducere contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat suma acestora sa nu depaseasca echivalentul in lei a 200 euro pentru fiecare participant la nivelul anului.
117. Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii primele de asigurare voluntara de sanatate."
17. Dupa punctul 117, in aplicarea articolului 57, se introduce un nou punct, pct. 1171, cu urmatorul cuprins:
"Norme metodologice:
1171. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
In categoria entitatilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociatiile, fundatiile, organizatiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociatiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariatilor, in masura in care, potrivit legilor proprii de organizare si functionare desfasoara activitati nonprofit iar sumele primite din impozit sa fie folosite in acest scop."
18. Punctul 124, in aplicarea articolului 59, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"124. Fisele fiscale se completeaza de angajatorul/platitorul de venit si se depun la organul fiscal la care angajatorul/platitorul de venit este inregistrat in evidenta fiscala. Angajatorul/platitorul de venit este obligat sa inmaneze angajatului, cate o copie pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat."
19. Punctele 131 si 132, in aplicarea articolului 60, se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Plata impozitului pentru anumite venituri salariate
Art. 60.
(1) Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste potrivit art. 57.
(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate potrivit legii sa isi desfasoare activitatea in Romania, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania, sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor, in cazul in care optiunea de mai sus este formulata si comunicata organului fiscal competent.
(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea, potrivit alin. (1), este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu exceptia situatiei in care indeplineste obligatia privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).
Norme metodologice:
131. Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei in materie.
132. Persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea contribuabilii prevazuti la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia sa depuna o declaratie informativa privind inceperea/incetarea activitatii acestor contribuabili. Declaratia informativa se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala este inregistrata in evidenta fiscala persoana fizica ori juridica la care isi desfasoara activitatea contribuabilul. Declaratia informativa se depune ori de cate ori apar modificari de natura inceperii/incetarii activitatii in documentele care atesta raporturile de munca, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului."
20. Dupa punctul 135, in aplicarea art. 62 alineatul (1), se introduce un nou punct, pct. 1351, cu urmatorul cuprins:
"1351. Reprezinta venit brut si valoarea investitiilor la bunurile mobile si imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, care fac obiectul unor contracte de cedarea folosintei bunurilor, si care sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In termen de 30 de zile de la finalizarea investitiilor partea care a efectuat investitia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal valoarea investitiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal are obligatia sa declare la organul fiscal competent prin declaratia privind venitul realizat aferenta anului fiscal respectiv valoarea investitiei, in vederea definitivarii impunerii."
21. Dupa punctul 137, in aplicarea art. 62 alineatul (1), se introduce un nou punct, pct. 1371, cu urmatorul cuprins:
"137. In situatia in care chiria/arenda reprezinta echivalentul in lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ultima zi a fiecarei luni, corespunzator lunilor din perioada de impunere."
22. Punctul 1401, in aplicarea articolului 65 alineatul (1) litera d), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Definirea veniturilor din investitii
Art. 65.
(1) Veniturile din investitii cuprind:
.............................................................................
d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.
Norme metodologice:
1401. In cadrul operatiunilor similare contractelor de vanzare-cumparare de valuta la termen se includ si urmatoarele instrumente financiare derivate tranzactionate pe piata la buna intelegere (OTC) si definite ca atare in legislatia care reglementeaza aceste tranzactii:
- swap pe cursul de schimb
- swap pe rata dobanzii
- optiuni pe cursul de schimb
- optiuni pe rata dobanzii"
23. Punctul 1402 in aplicarea articolului 65 alineatul (2), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Definirea veniturilor din investitii
Art. 65.
(2) Sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi:
a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente;
b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat si obligatiunilor municipale;
c) venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite in baza Legii nr. 541/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
1402. Veniturile din dobanzi realizate incepand cu data de 1 ianuarie 2007 la depozitele la vedere/conturile curente sunt neimpozabile."
24. Punctul 1403, in aplicarea articolului 66 alineatul (1), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Stabilirea venitului din investitii
Art. 66.
(1) Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu costurile aferente tranzactiei. In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. In cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, in cadrul sistemului stock options plan, castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu costurile aferente tranzactiei.
Norme metodologice:
1403. Pretul de cumparare al unui titlu de valoare, altul decat titlul de participare la fonduri deschise de investitii este pretul determinat si evidentiat de intermediar pentru respectivul titlu, detinut de un client, pe fiecare simbol, la care se adauga costurile aferente, conform normelor aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Pretul de cumparare pentru determinarea impozitului pe castigul obtinut din transferul titlurilor de valoare se stabileste prin aplicarea metodei pretului mediu ponderat.
Ordinea de vanzare a titlurilor de valoare, raportata la detinerile pe simbol, se inregistreaza cronologic, in functie de data dobandirii, de la cea mai veche detinere la cea mai noua detinere."
25. Dupa punctul 143, se introduc doua noi puncte, pct. 1431 si 1432, in aplicarea art. 66, alineatul (7) si alineatul (8), cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Stabilirea venitului din investitii
Art. 66
(7) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni, in momentul incheierii operatiunii si evidentierii in contul clientului. Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv din astfel de operatiuni. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. Pentru tranzactiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:
a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;
b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.
(8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
Norme metodologice:
1431. In cazul contractelor forward pe cursul de schimb (contracte de vanzare-cumparare valuta la termen), baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre cursul forward la care se incheie tranzactia si cursul spot/forward prevazute in contract la care tranzactia se inchide in piata la scadenta prin operatiunea de sens contrar multiplicata cu suma contractului si evidentiata in contul clientului la inchiderea tranzactiei.
In cazul swapului pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenta de curs favorabila intre cursul de schimb spot si cel forward folosite in tranzactie, multiplicate cu suma notionala a contractului rezultata din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentierii in contul clientului.
In cazul swapului pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenta de dobanda favorabila dintre rata de dobanda fixa si rata de dobanda variabila stabilite in contract multiplicata cu suma notionala a contractului, rezultata din aceste operatiuni in momentul inchiderii operatiunii si evidentiate in contul clientului.
In cazul optiunii pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila de curs intre cursul de schimb de cumparare/vanzare si cursul de schimb la care se efectueaza in piata operatiunea de sens contrar - vanzare, respectiv cumparare multiplicata cu suma contractului, rezultata din aceste operatiuni in momentul exercitarii optiunii si evidentiata in contul clientului.
In cazul optiunii pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezinta diferenta favorabila dintre dobanda variabila incasata si dobanda fixa convenita in contract, rezultata in momentul exercitarii optiunii si evidentiata in contul clientului.
1432. In cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice la transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, proprietatile imobiliare din situatiile financiare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv pretul de piata.
Baza impozabila in cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice se stabileste astfel:
a) determinarea sumei reprezentand diferenta intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;
b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare."
26. Punctul 144, in aplicarea art. 67, alineatul (1), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Art. 67.
(1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
Norme metodologice:
144. Impozitul pe veniturile sub forma de dividende, inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, distribuite incepand cu anul fiscal 2006, se calculeaza si se retine prin aplicarea cotei de 16% asupra sumei acestora."
27. Punctul 144, in aplicarea art. 67 alineatul (2), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Art. 67.
(2) Veniturile sub forma de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a caror scadenta este incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobanzi se aplica cota de impozit de la data constituirii.
Norme metodologice:
1441. Veniturile neimpozabile generate de raporturi juridice incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007 raman neimpozabile pana la data incetarii acestora.
Innoirea depozitelor/instrumentelor de economisire genereaza un nou depozit/achizitionarea unui nou instrument de economisire."
28. Punctul 1442, in aplicarea art. 67 alineatul (3) litera a), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Art. 67
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
a) castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, dupa caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data dobandirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la data dobandirii;
Norme metodologice:
1442. Pentru determinarea perioadei de detinere a titlurilor de valoare, conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, intermediarii vor evidentia la fiecare operatiune de cumparare data intrarii titlurilor de valoare in portofoliul persoanelor care detin si efectueaza tranzactii cu acestea."
29. Punctul 1443, in aplicarea art. 67 alineatul (3) litera b), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Art. 67
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
.............................................................................
b) in cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise, si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat;
Norme metodologice:
1443. Pentru tranzactiile cu valori mobiliare in cazul societatilor inchise si parti sociale, incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care partile contractante au convenit ca plata sa se faca esalonat, cotele de impozit sunt cele in vigoare la data incheierii contractului iar termenul de virare a impozitului pentru platitorii de astfel de venituri este pana la data 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Dupa data de 1 ianuarie 2007 pentru aceste tranzactii termenul de virare a impozitului datorat calculat la momentul incheierii tranzactiei pe baza contractului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz."
30. Dupa punctul 1443, in aplicarea art. 67 alineatul (3) litera d), se introduce un nou punct, pct. 1444, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Retinerea impozitului din veniturile din investitii
Art. 67
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
.............................................................................
d) venitul impozabil abtinut din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice de catre actionari/asociati persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori.
Norme metodologice:
1444. In cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.
Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de reprezentantul legal al persoanei juridice."
31. Punctul 146, in aplicarea art. 70, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Retinerea impozitului din venitul din pensii
Art. 70
(1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.
(8) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza asupra venitului impozabil lunar si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.
Norme metodologice:
146. Incepand cu 1 ianuarie 2007, impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat prin deducerea din venitul din pensii, in ordine, a urmatoarelor:
- a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica si
- a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei."
32. Dupa punctul 149, in aplicarea art. 74 alineatul (4), se introduce un nou punct, pct. 1491, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole
Art. 74
(4) In cazul contribuabililor care realizeaza venituri banesti din agricultura, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaza prin retinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final.
Norme metodologice:
1491. Termenul de virare a impozitului retinut, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4) este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut."
33. Punctul 150, dat in aplicarea articolului 75, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc
Art. 75.
(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevazute la art. 42.
(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri.
Norme metodologice:
150. In aceasta categorie se cuprind venituri in bani si/sau in natura, ca de exemplu:
- venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, stiinta si arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri nationale sau internationale, concursuri pe meserii sau profesii;
- venituri sub forma de premii in bani si/sau in natura acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti prevazuti in legislatia in materie, pentru rezultatele obtinute la competitii sportive interne si internationale, altele decat:
a) veniturile prevazute la art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) veniturile platite de entitatea cu care acestia au relatii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
- venituri sub forma de premii obtinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivi legii.
- venituri impozabile obtinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.
Prin castiguri de tip jack-pot se intelege castigurile acordate aleatoriu, prin intermediul masinilor mecanice sau electronice cu castiguri, din sumele rezultate ca urmare a aditionarii separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatarii acestor mijloace de joc, in scopul acordarii unor castiguri suplimentare persoanelor participante la joc in momentul respectiv.
Aditionarea sumelor din care se acorda castigurile de tip jack-pot se realizeaza in cadrul unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel putin doua masini mecanice sau electronice cu castiguri, evidentierea acumularii putand fi realizata prin dispozitive auxiliare sau in cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate in sistem.
Organizatorii activitatii de exploatare a masinilor mecanice sau electronice cu castiguri au obligatia de a evidentia distinct castigurile de tip jack-pot acordate."
34. Dupa punctul 150, in aplicarea art. 75, se introduce un nou punct, pct. 1501, cu urmatorul cuprins:
"Norme metodologice:
1501. In scopul delimitarii veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate castiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participantilor la joc de catre orice persoana juridica autorizata sa exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislatiei in materie."
35. Punctul 1512, in aplicarea art. 771 alineatul (1), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Definirea venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal
Art. 771. - (1) La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel:
a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:
- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;
b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani:
- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.
Norme metodologice:
1512. Definirea unor termeni:
a) prin contribuabil, in sensul art. 77 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se intelege persoana fizica careia ii revine obligatia de plata a impozitului. In cazul transferului dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia prin acte juridice intre vii, contribuabil este cel din patrimoniul caruia se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramitele acestuia: vanzatorul, donatorul, credirentierul, transmitatorul in cazul contractului de intretinere, etc. In contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toti copermutantii (coschimbasii).
In cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauza de moarte, prin succesiune legala sau testamentara, calitatea de contribuabil revine mostenitorilor legali sau testamentari precum si legatarilor cu titlul particular.
b) prin constructii de orice fel se intelege:
- constructii cu destinatia de locuinta;
- constructii cu destinatia de spatii comerciale;
- constructii industriale, hale de productie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcari;
- orice constructie sau amenajare subterana ori supraterana cu caracter permanent, pentru a carei edificare este necesara autorizatia de constructie in conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) prin terenul aferent acestora (constructiilor) se intelege terenuri - curti, constructii -, conform titlului de proprietate.
d) prin terenuri de orice fel, fara constructii, se intelege: terenurile situate in intravilan sau extravilan.
e) prin transferul dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia se intelege instrainarea prin acte juridice intre vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizeaza acest transfer: vanzare - cumparare, donatie, renta viagera, intretinere, schimb, inclusiv in cazul cand transferul se realizeaza printr-o hotarare judecatoreasca.
f) data de la care incepe sa curga termenul este data dobandirii, iar calculul termenului se face in conditiile dreptului comun.
g) pentru constructiile noi si terenul aferent acestora, termenul curge de la data incheierii procesului-verbal de receptie finala, in conditiile legii.
h) pentru constructiile neterminate si terenul aferent, termenul se calculeaza de la data expirarii termenului legal pentru finalizarea constructiei prevazut in autorizatia de construire.
i) actul de partaj voluntar sau judiciar si actul de schimb sunt supuse impozitarii; data dobandirii imobilelor care fac obiectul acestor acte, va fi data la care fiecare coproprietar (coindivizar) sau copermutant (coschimbas) a dobandit proprietatea.
j) pentru terenurile libere de constructii dobandite prin acte succesive, care au fost alipite ori alipite si dezlipite anterior instrainarii, termenul curge de la data actului de alipire sau dezlipire.
Pentru terenurile (dezlipite) dezmembrate libere de constructii, dobandite printr-un singur act, termenul curge de la data dobandirii dreptului de proprietate."
36. Punctul 1513, in aplicarea art. 771 alineatul (2), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
(2) Impozitul prevazut la alin. (1) nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
Norme metodologice:
1513. Nu se datoreaza impozit la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, cu modificarile ulterioare, si Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.
Este exceptata de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia prin donatie intre rude ori afini pana la gradul III inclusiv, precum si intre soti. Dovada calitatii de sot, ruda sau afin se face cu acte de stare civila.
Instrainarea ulterioara a proprietatilor imobiliare dobandite prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale, precum si prin donatie, indiferent de gradul de rudenie, va fi supusa impozitarii.
Face exceptie de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul afacerii."
37. Punctul 1514, in aplicarea art. 771 alineatul (3), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
Norme metodologice:
1514. Finalizarea procedurii succesorale are loc la data emiterii certificatului de mostenitor.
In situatia in care succesiunea legala sau testamentara este dezbatuta si finalizata prin emiterea certificatului de mostenitor legal/legatar in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii sau se emite certificat de mostenitor suplimentar nu se datoreaza impozit.
Succesiunea finalizata dupa expirarea termenului de 2 ani, ca si suplimentarea certificatului de mostenitor/legatar dupa implinirea termenului de 2 ani (aceluiasi termen) se impoziteaza.
In situatia in care bunurile imobile din masa succesorala sunt supuse impozitarii, notarul public va calcula si comunica cuantumul acestora la data depunerii cererii de deschidere a procedurii succesorale.
Impozitul datorat va fi achitat de catre contribuabil la data intocmirii incheierii finale de catre notarul public.
Impozitul se calculeaza la valoarea masei succesorale supusa impozitarii. Prin masa succesorala supusa impozitarii se intelege diferenta pozitiva dintre activul si pasivul succesiunii. In pasivul succesiunii se includ creantele certe si lichide dovedite prin acte autentice si/sau executorii, precum si cheltuielile de inmormantare de pana la 1000 RON, cheltuielile de inmormantare nu trebuie dovedite cu inscrisuri."
38. Punctul 1515, in aplicarea art. 771 alineatul (4), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
(4) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta valoare.
Norme metodologice:
1515. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevazut la art. 771 alin. (1) si (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare se calculeaza la valoarea declarata de parti. In cazul in care valoarea declarata de parti este mai mica decat valoarea orientativa stabilita de expertizele intocmite de catre Camerele Notarilor Publici, impozitul se va calcula la aceasta din urma valoare.
La constituirea sau transmiterea dezmembramintelor dreptului de proprietate. impozitul se determina la valoarea declarata de parti, dar nu mai putin de 20% din valoarea orientativa intocmita de Camera Notarilor Publici. Aceeasi valoare se va stabili si la stingerea pe cale conventionala sau prin consimtamantul titularului a acestor dezmembraminte.
La transmiterea nudei proprietatii impozitul se determina la valoarea declarata de parti, dar nu mai putin de 80% din valoarea orientativa stabilita prin expertizele Camerei Notarilor Publici.
Pentru constructiile neterminate, la instrainarea acestora valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiza, care va cuprinde valoarea constructiei neterminate la care se adauga valoarea terenului aferent declarata de parti, dar nu mai putin decat valoarea stabilita prin expertizele Camerei Notarilor Publici. Raportul de expertiza va fi intocmit pe cheltuiala contribuabilului, de un expert autorizat in conditiile legii.
Pentru actul de partaj impozitul se determina la valoarea masei partajabile si se suporta de copartajanti proportional cu cota detinuta din dreptul de proprietate, raportat la data dobandirii fiecarui imobil ce compune masa partajabila.
La schimb impozitul se calculeaza la valoarea fiecaruia din bunurile imobile transmise."
39. Punctul 1566, dat in aplicarea art. 771 alineatului (5), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o data pe an, expertizele privind valoarea de circulatie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la directiile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice.
Norme metodologice:
1516. Expertizele privind valoarea de circulatie a bunurilor imobile vor fi comunicate directiilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pana la data de 31 decembrie a anului fiscal curent pentru a fi utilizate in anul fiscal urmator."
40. Punctul 1517, in aplicarea art. 771 alineatul (6), se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal
(6) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii. In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru situatiile prevazute la alin. (1) si (3), se va realiza printr-o hotarare judecatoreasca, impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de catre instantele judecatoresti la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea obligatiei de plata a impozitului prevazut la alin. (1) si (3) si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului.
Norme metodologice:
1517. Impozitul se va calcula si incasa de catre notarul public, anterior autentificarii actului sau semnarii incheierii de finalizare a procedurii succesorale.
Impozitul poate fi platit de catre contribuabil fie in numerar la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar intr-un cont al biroului notarial.
Documentul de plata al impozitului de catre contribuabili, se va invoca in incheierea de autentificare, respectiv certificatul de mostenitor legal/testamentar sau suplimentar.
Dispozitiile prezentelor norme se aplica si in cazul in care transferul dreptului de proprietate se face prin hotarare judecatoreasca.
Instantele judecatoresti care pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile in cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, vor asigura calcularea si incasarea impozitului datorat potrivit prevederilor alin. (6), prin organul fiscal din raza de competenta teritoriala a instantei de fond, comunicand acestuia hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii."
41. Punctele 1518-15111 date in aplicarea art. 772 si art. 773 se abroga.
42. La punctul 152, in aplicarea art. 78, dupa liniuta a 6-a se introduc doua noi liniute, liniuta a 7-a si a 8-a, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Definirea veniturilor din alte surse
Art. 78.
(1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:
a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.
Norme metodologice:
- tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relatii generatoare de venituri din salarii;
- venituri, altele decat cele de la art. 42 lit. k) distribuite de persoanele juridice constituite in conform legislatiei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare."
43. Punctul 165, in aplicarea art. 81, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Declaratii de venit estimat
Art. 81
(1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.
(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.
(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.
(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat
Norme metodologice:
165. Organul fiscal competent este definit potrivit legislatiei in materie."
44. Punctul 167, in aplicarea art. 82, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Stabilirea platilor anticipate de impozit
Art. 82
(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.
(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.
(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaratia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%, prevazuta la art. 43 alin. (1).
Norme metodologice:
167. Platile anticipate se stabilesc de catre organul fiscal competent definit potrivit legislatiei in materie.
Plata sumelor astfel stabilite se efectueaza la organul fiscal care a facut stabilirea lor.
Pentru stabilirea platilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevazuta la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare."
45. Punctele 172-174, in aplicarea art. 83, se abroga.
46. Punctele 175, 176 si 178 in aplicarea art. 83, se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Declaratia privind venitul realizat
Art. 83
(1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor. venituri din activitati agricole determinate in sistem real au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
(2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net anual/pierderea neta anuala, generata de:
a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;
b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
(3) Nu se depun declaratii privind venitul realizat, pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;
b) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;
c) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
d) venituri din pensii;
e) venituri din activitati agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
f) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
g) venituri din alte surse.
Norme metodologice:
175. Declaratiile privind venitul realizat sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile si cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa, in vederea stabilirii de catre organul fiscal si a platilor anticipate.
176. Declaratiile privind venitul realizat se depun de contribuabilii care realizeaza, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor si venituri din activitati agricole pentru care venitul net se determina in sistem real.
Declaratiile privind venitul realizat se depun pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului la organul fiscal competent, definit potrivit legislatiei in materie.
Pentru veniturile realizate dintr-o forma de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuit/distribuita din asociere.
.............................................................................
178. Contribuabilii care inceteaza sa mai aiba domiciliul fiscal in Romania vor depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi au domiciliul fiscal o declaratie privind venitul realizat.
Declaratiile vor cuprinde veniturile si cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada in care contribuabilii au avut domiciliul in Romania.
In termen de 5 zile de la depunerea declaratiei, organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere si va comunica contribuabilului eventualele sume de plata sau de restituit."
47. Punctele 179 si 180, in aplicarea art. 84, se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil
Art. 84
(1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/castigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaratiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/castigul net anual din anul fiscal respectiv, cu exceptia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a).
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
(3) Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:
a) venitul net anual impozabil;
b) castigul net anual din transferul titlurilor de valoare;
c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
(6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.
Norme metodologice:
179. Decizia de impunere anuala se emite de organul fiscal competent definit potrivit legislatiei in materie.
180. Diferentele de impozit pe venitul anual, calculate prin deciziile de impunere, se platesc la organul fiscal competent."
48. Dupa punctul 181, in aplicarea art. 84, se introduce un nou punct, pct. 1811, cu urmatorul cuprins:
"Norme metodologice:
1811. Sfera de cuprindere a entitatilor nonprofit este cea prevazuta la punctul 117 dat in aplicarea art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare."
49. Punctele 185 si 186, in aplicarea art. 86, se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Reguli privind asocierile fara personalitate juridica
Art. 86
(1) Prevederile prezentului articol nu se aplica:
- pentru asocierile fara personalitate juridica prevazute la art. 28;
- fondurilor de investitii constituite ca asociatii fara personalitate juridica;
- asocierilor cu o persoana juridica platitoare de impozit pe profit, caz in care sunt aplicabile numai reglementarile fiscale din titlul II.
(2) In cadrul fiecarei asocieri fara personalitate juridica, constituita potrivit legii, asociatii au obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la:
a) partile contractante;
b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;
c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;
d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;
e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;
f) conditiile de incetare a asocierii. Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociatie. Contractul de asociere se inregistreaza la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor, in cazul in care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.
(3) In cazul in care intre membrii asociati exista legaturi de rudenie pana la gradul al patrulea inclusiv, partile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobandit capacitate de exercitiu restransa.
(4) Asocierile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pana la data de 15 martie a anului urmator, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.
Norme metodologice:
185. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 86 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare are si urmatoarele obligatii:
- sa asigure organizarea si conducerea evidentelor contabile;
- sa determine venitul net/pierderea obtinut/obtinuta in cadrul asociatiei, precum si distribuirea venitului net/pierderii pe asociati;
- sa depuna o declaratie privind veniturile si cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala;
- sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare a activitatii asociatiei;
- sa reprezinte asociatia in verificarile efectuate de organele fiscale, precum si in ceea ce priveste depunerea de obiectiuni, contestatii, plangeri asupra actelor de control incheiate de organele fiscale;
- sa raspunda la toate solicitarile organelor fiscale, atat cele privind asociatia, cat si cele privind asociatii, legate de activitatea desfasurata de asociatie;
- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului si rezultatului distribuit;
- alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului III din din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
186. Asociatia, prin asociatul desemnat, depune pana la data de 15 martie a anului urmator, la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in evidenta fiscala, o declaratie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizata pe asociatie, precum si distributia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
O copie de pe declaratie se transmite de catre asociatul desemnat fiecarui asociat. Pe baza acestei copii asociatii vor cuprinde in declaratia de venit venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociatiei."
50. Dupa punctul 201, in aplicarea art. 89, se introduce un nou punct, pct. 2011, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
Art. 89
(1) Persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele prevazute la art. 87, 88 si la titlul V, datoreaza impozit potrivit reglementarilor prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevazute la alin. (1), se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final.
(3) Cu exceptia platii impozitului pe venit prin retinere la sursa, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizeaza venituri din Romania, potrivit prezentului titlu, au obligatia sa declare si sa plateasca impozitul corespunzator fiecarei surse de venit, direct sau printr-un imputernicit, conform Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Norme metodologice:
2011. Persoanele fizice nerezidente, care realizeaza venituri din Romania si carora le revin potrivit prezentului titlu obligatii privind declararea acestora, depun declaratiile de venit la organul fiscal competent definit potrivit legislatiei in materie."
D. Titlul IV "Impozitul pe veniturile microintreprinderilor":
1. Dupa punctul 3 se introduce un punct nou, punctul 31, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Art. 103. - In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale; [...]
Norme metodologice:
31. Conditia prevazuta la lit. a) a art. 103 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, oare intra in vigoare la 1 ianuarie 2007, trebuie verificata pentru anul fiscal 2008 pe baza veniturilor realizate de contribuabili in anul fiscal 2007: cu exceptia situatiei prevazuta la art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru anii fiscali urmatori conditia va fi verificata pe baza veniturilor realizate in anul fiscal precedent. Incadrarea in categoria veniturilor din consultanta si management se efectueaza prin analizarea contractelor incheiate."
2. Dupa punctul 10 se introduce un punct nou, pct. 101, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Art. 1071. - Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca, in cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 50%, inclusiv, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal, fara posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare din limitele prevazute in acest articol, fara a se datora majorari de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal.
Norme metodologice:
101. In situatia in care, in cursul anului fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 de euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 50%, inclusiv, aceasta datoreaza impozit pe profit incepand cu trimestrul in care limita sau ponderea au fost depasite, luandu-se in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Contribuabilul va instiinta organul fiscal cu privire la modificarea tipului de impozit datorat prin depunerea in acest scop a declaratiei de mentiuni, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru incadrarea in conditia privind nivelul veniturilor realizate in cursul anului fiscal, inclusiv pentru stabilirea ponderii veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 108 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului in euro a veniturilor realizate de microintreprinderi este cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul respectiv.
Impozitul pe profit datorat de contribuabil, incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita prevazuta la art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv."
E. TITLUL V "Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania":
1. La punctul 2, alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"[...]
8. a) In cazul unei tranzactii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie platita nu este redeventa daca folosirea acestor materiale se limiteaza la drepturile necesare pentru a permite descarcarea, stocarea si exploatarea computerului, retelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afisare a utilizatorului. In caz contrar, suma care trebuie platita pentru transferul dreptului de a reproduce si a face public un produs digital este o redeventa.
b) tranzactiile ce permit clientului sa descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de catre client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale continutului digital este acordat prin contract. Atunci cand compensatia este esential platita pentru altceva decat pentru folosirea, sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor, cum ar fi pentru dobandirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, si folosirea dreptului de autor este limitata la drepturile necesare pentru a putea descarca, stoca si opera pe computerul, reteaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, aceasta folosire a dreptului de autor nu trebuie sa influenteze analiza caracterului platii atunci cand se urmareste aplicarea definitiei "redeventei".
c) se considera redeventa situatia tranzactiilor in care plata este facuta in scopul acordarii dreptului de folosinta a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descarcat electronic. Acesta ar fi situatia, unei edituri care plateste pentru a obtine dreptul de a reproduce o fotografie protejata de drept de autor pe care o va descarca electronic in scopul includerii ei pe coperta unei carti pe care o editeaza. In aceasta tranzactie, motivatia esentiala a platii este achizitionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adica a dreptului de a reproduce si distribui fotografia, si nu simpla achizitie a continutului digital."
2. Dupa punctul 8 se introduce un nou punct, pct. 81 cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania de nerezidenti
[...]
Art. 116. - (2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) 10% pentru veniturile din dobanzi si redevente daca beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-un alt stat membru. Aceasta cota de impunere se aplica in perioada de tranzitie, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si pana la data de 31 decembrie 2010, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor.
Norme metodologice:
81. Cota prevazuta pentru veniturile din dobanzi si redevente la art. 116 alin. (2) lit. a) se aplica asupra veniturilor provenind din Romania. In acest sens, o plata facuta de o intreprindere din Romania sau de un sediu permanent situat in Romania se va considera ca provine din Romania. Aceasta prevedere se va aplica numai daca intreprinderea platitoare sau intreprinderea al carui sediu permanent este considerat platitor de dobanzi sau redevente este o intreprindere asociata, in intelesul art. 12420 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu intreprinderea care este beneficiarul efectiv sau al carui sediu permanent este considerat beneficiar efectiv al acelor dobanzi sau redevente.
Conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen C-284/94, C - 291/94 si C - 292/94 si anume:
Daca la data platii, perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, cota redusa prevazuta la art. 116 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal nu se va aplica.
In situatia in care, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania pot face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania pot cere restituirea impozitelor platite in plus."
3. Punctul 91 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"91. Cota de 16% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi: dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit Normelor Bancii Nationale a Romaniei, constituite incepand cu data de 1 ianuarie 2007, inclusiv. Pentru dobanzile aferente depozitelor colaterale, inclusiv conturilor escrow constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007 se aplica cotele de impozit prevazute in legislatia fiscala la momentul constituirii depozitului/contului."
4. Punctul 92 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"92. Reinnoirea depozitelor/instrumentelor de economisire va fi asimilata cu constituirea unui nou depozit/anchizitionarea unui nou instrument de economisire."
5. Punctul 94 se abroga.
6. Punctul 95 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"a) Conversia in lei a impozitului in valuta aferent veniturilor obtinute din Romania de nerezidenti se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a platit venitul catre nerezident si impozitul in lei rezultat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul.
b) Pentru impozitul in valuta aferent dobanzilor capitalizate realizate din Romania de nerezidenti, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a capitalizat dobanda, respectiv la cursul valutar din momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, ori in momentul in care dobanda se transforma in imprumut. Impozitul in lei astfel calculat se varsa la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a inregistrat venitul/rascumparat instrumentul de economisire."
7. Punctul 96 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"a) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare la societati inchise si din transferul partilor sociale, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicit desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. Aceeasi prevedere se aplica si in cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare obtinute de o persoana juridica nerezidenta atunci cand acest castig este generat de transferul titlurilor de participare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. In cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de participare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. (13) alin. (1) se depune la intermediarul care a efectuat tranzactia.
b) In cazul in care dobanditorul titlurilor de participare ale unei societati inchise sau al partilor sociale este o persoana juridica nerezidenta, iar beneficiarul castigurilor din transferul titlurilor de participare este o persoana fizica rezidenta, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe castigul determinat din transferul acestor titluri de participare sau parti sociale revine dobanditorului, respectiv persoanei juridice nerezidente, prin reprezentat fiscal/imputernicit, desemnat conform legii pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.
c) In cazul tranzactiilor cu titluri de participare efectuate intre nerezidenti, sunt aplicabile prevederile mentionate in titlul II si titlul III din Codul fiscal in ceea ce priveste obligatiile de calcul, retinere si virare a impozitului in conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala, sau atunci cand Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului castigurilor din transferul titlurilor de participare, ori in cazul in care, prin conventie, Romania are dreptul de impunere asupra castigului.
d) Aceleasi prevederi ca si cele de mai sus se aplica si in cazul transferului oricaror altor categorii de titluri de valoare, altele decat titlurile de participare. Respectiv, atunci cand transferul oricaror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare detinute de o persoana fizica nerezidenta se realizeaza printr-un intermediar, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului pe castigul din transferul unor astfel de titluri, precum si celelalte obligatii declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin acestui intermediar. In situatia in care beneficiarul castigului din transferul oricaror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare, este o persoana fizica nerezidenta iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului, precum si celelalte obligatii declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin, dupa caz, reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar. In cazul in care beneficiarul castigului din transferul oricaror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare, este o persoana juridica nerezidenta, indiferent daca transferul acestor titluri se desfasoara prin intermediul unui intermediar sau nu, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului pe profitul generat de acest transfer, precum si obligatiile declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala revin reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar.
e) Detinerile persoanelor juridice straine la fondurile inchise de investitii se impun potrivit prevederilor privind asocierile de la titlul II din Codul fiscal."
8. Punctul 98 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"98. Veniturile din dobanzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, constituite/achizitionate intre 4 iunie si 31 decembrie 2005 inclusiv, se impun cu cota de 10% din suma acestora. Veniturile din dobanzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire constituite/achizitionate incepand cu data de 1 ianuarie 2006 se impun cu cota de 16%."
9. Punctul 99 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"99. Cota de impozit de 10% se aplica, incepand cu data de 4 iunie 2005 si pana la data de 31 decembrie 2005, la suma totala a venitului din dobanzi, atunci cand ratele dobanzilor la depozitele la vedere constituite si la conturile curente sunt mai mari decat nivelurile ratelor dobanzilor la depozitele de referinta pe pietele interbancare la depozitele la o luna, comunicate in prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzatoare monedelor in care sunt denominate depozitele la vedere constituite si la conturile curente respective. Incepand cu data de 1 ianuarie 2006 si pana la 31 decembrie 2006 cota de impozit aplicata in cazul dobanzilor la depozitele la vedere constituite si la conturile curente dupa aceasta data este de 16%, atunci cand ratele dobanzilor la depozitele la vedere/conturile curente respective sunt mai mari decat nivelurile ratelor dobanzilor de referinta pe pietele interbancare la depozitele la o luna, comunicate in prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul."
10. Punctul 910 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"910. In perioada 4 iunie 2005 - 31 decembrie 2006, dobanzile la depozitele la vedere/conturile curente pentru care in cursul lunii ratele la care sunt calculate sunt mai mici sau egale cu nivelul ratelor dobanzilor de referinta pe pietele interbancare la depozitele la o luna sunt scutite de impozit. De la data de 1 ianuarie 2007, dobanzile la depozitele la vedere constituite si la conturile curente incepand cu aceasta data sunt scutite de impozit indiferent de nivelul ratelor dobanzilor de referinta pe pietele interbancare la depozitele la o luna."
11. Punctul 911 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"911. Pentru depozitele la vedere constituite in lei incepand cu data de 4 iunie 2005 si pana la data de 31 decembrie 2006, precum si pentru conturile curente in lei care indeplinesc conditiile in vederea calificarii dobanzii aferente pentru impozitare pe aceiasi perioada, nivelul ratei dobanzii de referinta de pe piata interbancara la depozitele la o luna este nivelul BUBID la o luna, comunicat de Banca Nationala a Romaniei in prima zi bancara a lunii pentru care se face calculul. La depozitele la vedere/conturile curente in devize, Banca Nationala a Romaniei va comunica la inceputul fiecarei luni nivelul ratelor dobanzilor de referinta la o luna de pe pietele interbancare externe reprezentative pentru devizele respective, asa cum sunt ele comunicate prin sisteme de difuzare a informatiei tip Reuters, Bloomberg etc., in prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul EURIBOR la o luna pentru depozitele la vedere/conturile curente in EURO; LIBOR la o luna pentru depozitele la vedere/conturile curente in USD, GBP, CHF etc."
12. Dupa punctul 911 se introduc trei noi puncte, pct. 912, 913 si 914 cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol
Art. 117 - Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti urmatoarele venituri:
[...]
h) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele platite de o intreprindere, care este persoana juridica romana, unei persoane juridice rezidente intr-un alt stat membru, sau unui sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-un alt stat membru, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15% din titlurile de participare la intreprinderea persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului. Conditia de detinere minima va fi de 10%, incepand cu anul 2009. Conditiile in care se aplica aceste prevederi, referitoare la tipurile de intreprinderi din statele membre catre care se fac platile de dividende si definitia termenului stat membru, sunt prevazute la art. 201.
Norme metodologice:
[...]
912. In aplicarea prevederilor art. 117 lit. h) conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C - 291/94 si C - 292/94 si anume:
Daca la data platii, perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevazuta in Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se va acorda.
In situatia in care, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania pot face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana respectiv sediul permanent din Romania pot cere restituirea impozitelor platite in plus.
Codul fiscal:
[...]
i) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, veniturile din economii sub forma platilor de dobanda, asa cum sunt definite la art. 1245, obtinute din Romania de persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit.
Norme metodologice:
[...]
913. Incepand cu 1 ianuarie 2007 scutirea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanda in cazul persoanelor fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene se aplica atat pentru depozitele constituite inainte de 1 ianuarie 2007 cat si dupa 1 ianuarie 2007 sub conditia atestarii rezidentei.
Codul fiscal:
[...]
j) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobanzi sau redevente, asa cum sunt definite la art. 12419, obtinute din Romania de persoane juridice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor detine minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor.
Norme metodologice:
[...]
914. In aplicarea prevederilor art. 117 lit. j) conditia privitoare la perioada minima de detinere de 2 ani va fi inteleasa luandu-se in considerare hotararea Curtii Europene de Justitie in cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C - 291/94 si C - 292/94 si anume:
Daca la data platii, perioada minima de detinere de 2 ani nu este incheiata, scutirea prevazuta in Codul Fiscal nu se va acorda.
In situatia in care, persoana juridica romana, respectiv sediul permanent din Romania pot face dovada ca perioada minima de detinere a fost indeplinita dupa data platii, persoana juridica romana respectiv sediul permanent din Romania pot cere restituirea impozitelor platite in plus."
13. Punctul 10 alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"(1) In intelesul acestui paragraf, dobanzile scutite de impozit sunt cele generate de instrumente/titluri de creanta emise de societatile comerciale romane infiintate potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Piata de valori mobiliare reglementata, pentru care se aplica prevederile art. 117 lit. c) din Codul fiscal este cea reglementata de autoritatea in domeniu a statului in care se afla aceasta piata."
14. La punctul 12, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10) cu urmatorul cuprins:
"(10) In situatia in care pentru acelasi venit sunt cote diferite de impunere in legislatia interna, legislatia comunitara sau in conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cota de impozit mai favorabila."
15. La punctul 15, alineatele (1), (11) si (12) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"(1) Nerezidentii care au realizat venituri din Romania pentru a beneficia de prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri vor depune, in momentul realizarii venitului, la platitorul de venituri originalul certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la pct. (13) alin. (1), tradus si legalizat de organul autorizat din Romania.
(11) Pana la prezentarea certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. (13) alin. (1), se aplica prevederile titlului V din Codul fiscal.
(12) Dupa prezentarea certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. (13), alin. (1) se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri si se face regularizarea impozitului in cadrul termenului legal de prescriptie, in conditiile in care certificatul de rezidenta fiscala mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut, in termenul de prescriptie, rezidenta fiscala in statul contractant cu care este incheiata conventia de evitare a dublei impuneri, pentru toata perioada in care s-au realizat veniturile din Romania. Certificatul de rezidenta fiscala prezentat in cursul anului pentru care se fac platile este valabil si in primele 60 de zile calendaristice din anul urmator, cu exceptia situatiei in care se schimba conditiile de rezidenta."
16. Dupa punctul 15 se introduce un nou punct, pct. 151, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
[...]
Declaratii anuale privind retinerea la sursa
(1) Platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de contribuabili din Romania trebuie sa depuna o declaratie la autoritatea fiscala competenta pana la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.
Norme metodologice:
151. Declaratia depusa de platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, are continutul din anexa de mai jos:
ANEXA
DECLARATIE INFORMATIVA
PRIVIND IMPOZITUL RETINUT SI PLATIT PENTRU VENITURILE CU REGIM DE
RETINERE LA SURSA/VENITURI SCUTITE, PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI
Anul ..........
A. DATE DE IDENTIFICARE ALE PLATITORULUI DE VENIT
Denumire/Nume, prenume Cod de identificare fiscala/CNP
+----------------------------------------------+---+------------------------------------------+
| | | |
+----------------------------------------------+---+------------------------------------------+
Adresa:
Judet Sector Localitate
+---------------------------------+----------------+------------------------------------------+
| | | |
+---------------------------------+----------------+------------------------------------------+
Strada Nr. Bloc Scara Etaj Ap.
+--------------------------------------+----------+----------+----------+----------+----------+
| | | | | | |
+--------------------------------------+----------+----------+----------+----------+----------+
Cod postal Telefon fax E-mail
+-----------------+-------------------+-------------------+-----------------------------------+
| | | | |
+-----------------+-------------------+-------------------+-----------------------------------+
B. DATE DE IDENTIFICARE A BENEFICIARULUI DEVENIT NEREZIDENT
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
|Nr. |Denumirea statului de rezidenta| Denumire/Nume, | Date de identificare a |
|crt.| al beneficiarului de venit | prenume |beneficiarului de venit nerezident|
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
+----+-------------------------------+---------------------+----------------------------------+
C. DATE INFORMATIVE PRIVIND IMPOZITUL RETINUT LA SURSA/VENITURI
SCUTITE PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
| | Denumire/Nume, | |Venitul beneficiarului|Impozit retinut si|Actul normativ care|
|Nr. | prenume | Natura | de venit nerezident |varsat la bugetul | reglementeaza |
|crt.| beneficiar de |venitului| (suma bruta) | statului/scutire |impunerea/scutirea |
| |venit nerezident| | | de impozit | |
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
+----+----------------+---------+----------------------+------------------+-------------------+
------------------------------------------------------------------------
Sub sanctiunile aplicat faptei de fals in acte publice, declar ca datele
inscrise in acest formator sunt corecte si complete.
Nume, prenume ........................... Semnatura si stampila
Functia .............................
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Loc rezervat organului fiscal Numar de inregistrare ....................
Data ....................
Declaratia se completeaza in doua exemplare:
- Originalul se depune la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al platitorului de venit.
- Copia se pastreaza de catre platitorul de venit."
17. La punctul 17, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(1) Certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti se elibereaza de catre organul fiscal teritorial in raza caruia platitorul de venit este inregistrat ca platitor de impozite si taxe, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de platitorul de venit in numele acestuia."
18. Dupa punctul 23 se introduce un nou punct, pct. 24, cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal
Definitia intreprinderii, intreprinderii asociate si a sediului permanent
Art. 12420 - In sensul prezentului capitol:
a) termenul intreprindere a unui stat membru inseamna orice intreprindere:
[...]
(iii) care este supusa unuia dintre urmatoarele impozite, fara a fi scutita de impozit, sau unui impozit care este identic ori, in esenta, similar si care este stabilit dupa data de intrare in vigoare a prezentului articol, in plus sau in locul acelor impozite existente:
- impozitul societatilor/vennootschapsbelasting, in Belgia;
- selskabsskat, in Danemarca;
- Korperschaftsteuer, in Germania;
- phdros eisodematos uomikou prosopon, in Grecia;
- impiiesto sobre sociedades, in Spania;
- impot sur les societes, in Franta;
- Corporation tax, in Irlanda;
- imposta sul reddito delle persone giuridiche, in Italia;
- impot sur le revenu des collectivites, in Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, in Olanda;
- Korperschaftsteuer, in Austria;
- imposta sobre o rendimento da pessoas colectivas, in Portugalia;
- vhteisoien tulovero/in komstskatten, in Finlanda;
- statlin g in komstskatt, in Suedia;
- Corporation tax, in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
- dan z prijniu pravnickych osob, in Republica Ceha;
- tulumaks, in Estonia;
- phdros eisodematos, in Cipru;
- uznemumu ienakuma nodoklis, in Letonia;
- pelno mokestis, in Lituania;
- tarsasagi ado, in Ungaria;
- taxxa fuq l-income, in Malta;
- todatek doehodowy od osob prawnych, in Polonia;
- davek od dobicka praznih oseb, in Slovenia;
- dan z prijmov pravnickych osob, in Slovacia;
- impozitul pe profit, in Romania;
Norme metodologice:
Imagine"
19. Dupa punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 25 cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal
Lista societatilor acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii)
Art. 12426. Societatile acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii) sunt urmatoarele:
[...]
Norme metodologice:
25. In cazul Romaniei, intreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile capitolului IV sunt:
- societati in nume colectiv
- societati in comandita simpla
- societati pe actiuni
- societati in comandita pe actiuni
- societati cu raspundere limitata.
In cazul Bulgariei, intreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile capitolului IV sunt:
Imagine"
20. Dupa punctul 25 se introduce un nou punct, punctul 26 cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Prevederi generale
Art. 12428
[...]
(3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt in prezent, in mod special:
[...]
Norme metodologice:
26. In cazul Romaniei, impozitele la care sunt aplicabile prevederile Capitolului V sunt:
- impozitul pe venit;
- impozitul pe profit;
- impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti;
- impozitul pe veniturile microintreprinderilor;
- impozitul pe cladiri;
- impozitul pe teren.
In cazul Bulgariei, impozitele la care sunt aplicabile prevederile Capitolului V sunt:
Imagine"
21. Dupa punctul 26 se introduce un nou punct, pct. 27 cu urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Prevederi generale
Art. 12428.
[...]
(5) Sintagma autoritate competenta inseamna:
[...]
Norme metodologice:
Imagine"
F. Titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata" se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Codul fiscal:
Aplicare teritoriala
Art. 1252. - (1) In sensul prezentului titlu:
a) teritoriul unui stat membru inseamna teritoriul unei tari conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);
b) comunitate si teritoriu comunitar inseamna teritoriul statelor membre conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);
c) teritoriu tert si stat tert inseamna orice teritoriu, altul decat cele definite la alin. (2), (3) si (4) ca teritoriu al unui stat membru.
(2) Teritoriul tarii este zona in care se aplica Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, conform definitiei pentru fiecare stat membru prevazut la art. 299 al tratatului.
(3) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii, se exclud din teritoriul tarii:
a) Republica Federala Germania:
1. Insula Heligoland;
2. teritoriul Busingen;
b) Regatul Spaniei:
1. Ceuta;
2. Melilla;
c) Republica Italiana:
1. Livigno;
2. Campione d'Italia;
3. apele italiene ale Lacului Lugano.
(4) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii, se exclud din teritoriul tarii:
a) Regatul Spaniei: Insulele Canare;
b) Republica Franceza: teritoriile din strainatate;
c) Republica Elena: Muntele Athos.
(5) Se considera ca fiind incluse in teritoriile urmatoarelor state membre teritoriile mentionate mai jos:
a) Republica Franceza: Principatul Monaco;
b) Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord: Insula Man;
c) Republica Cipru: zonele Akrotiri si Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.
Norme metodologice:
1. (1) In sensul art. 1252 din Codul fiscal, teritoriul unui "Stat Membru" reprezinta zona de aplicare a Tratatului de infiintare a Comunitatii Economice Europene definita din perspectiva statului respectiv la art. 299 al tratatului excluzand, in ceea ce priveste statele enumerate in coloana unu, teritoriile enumerate in coloana doi:
Coloana 1 Coloana 2
State Membre Teritorii excluse
--------------------------------------------------------------------------------
Republica Federala a Germaniei Insula Heligoland si Teritoriul Busingen
Republica Franceza Teritoriile din strainatate
Republica Elena Muntele Athos
Regatul Spaniei Ceuta, Melilla, Insulele Canare
Republica Italiana Livigno Campione d'Italia Apele italiene
ale lacului Lugano
(2) Bunurile de origine din teritoriile excluse trebuie importate din perspectiva taxei, chiar daca unele din aceste teritorii fac parte din teritoriul vamal comunitar. Teritoriile excluse enumerate in coloana doi reprezinta teritorii apartinand Comunitatii, dar excluse din teritoriul de aplicare al taxei pe valoarea adaugata. Notiunea de teritoriu tert include atat teritoriile excluse, cat si statele terte Comunitatii.
(3) Insula Man, Principatul Monaco si zonele aflate sub suveranitatea Marii Britanii si a Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operatiunile cu originea sau destinatia in:
a) Insula Man, sunt considerate cu originea sau destinatia in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;
b) Principatul Monaco, sunt considerate cu originea sau destinatia in Republica Franceza;
c) zonele aflate sub suveranitatea Marii Britanii si a Irlandei de Nord de la Akrotiri si Dhekelia, sunt considerate cu originea sau cu destinatia in Republica Cipru.
Codul fiscal:
Operatiuni impozabile
Art. 126. - (1) Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2);
(2) Este, de asemenea, operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania, potrivit art. 1322.
(3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romania, potrivit art. 1321:
a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si careia nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta;
b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;
c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;
b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme.
(5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.
(6) Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevazuta la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevazut la alin. (3) lit. a). Optiunea se aplica pentru cel putin doi ani calendaristici.
(7) Regulile aplicabile in cazul depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, prevazut la alin. (4) lit. b), sau al exercitarii optiunii sunt stabilite prin norme.
(8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania:
a) achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare in Romania ar fi scutita conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m);
b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
1. achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;
2. bunurile achizitionate de cumparatorul revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de alta persoana, in contul unuia din acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;
3. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;
4. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania;
c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, in sensul art. 1522 atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vanzatorul este organizator de vanzari prin licitatie publica, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru furnizor, conform regimului special, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a;
d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate in regim vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri.
(9) Operatiunile impozabile pot fi:
a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la art. 140;
b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 143-1441;
c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 141;
d) importuri si achizitii intracomunitare, scutite de taxa, conform art. 142;
e) operatiuni prevazute la lit. a)-c), care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
Norme metodologice:
2. (1) In sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, operatiunea nu este impozabila in Romania daca cel putin una din conditiile prevazute la lit. a)-d) nu este indeplinita.
(2) In sensul art. 126 alin. (1), lit. a) din Codul fiscal, o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii trebuie sa se efectueze cu plata. Conditia referitoare la "plata" implica existenta unei legaturi directe intre operatiune si contrapartida obtinuta. O operatiune este impozabila in conditiile in care aceasta operatiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obtinuta este aferenta avantajului primit, dupa cum urmeaza:
a) conditia referitoare la existenta unui avantaj pentru un client este indeplinita in cazul in care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajeaza sa furnizeze bunuri si/sau servicii determinabile persoanei ce efectueaza plata, sau in absenta platii, cand operatiunea a fost realizata pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Aceasta conditie este compatibila cu faptul ca serviciile au fost colective, nu au fost masurabile cu exactitate sau au facut parte dintr-o obligatie legala;
b) conditia existentei unei legaturi intre operatiune si contrapartida obtinuta este indeplinita chiar daca pretul nu reflecta valoarea normala a operatiunii, respectiv ia forma unor cotizatii, bunuri sau servicii, reduceri de pret, sau nu este platit direct de beneficiar ci de un tert.
(3) In sensul art. 126 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, achizitia intracomunitara de mijloace noi de transport este o operatiune impozabila indiferent de statutul vanzatorului sau cumparatorului si fara sa se tina seama de plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.
(4) In sensul art. 126 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal achizitia intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila sau de o persoana juridica neimpozabila este intotdeauna considerata o operatiune impozabila pentru care nu sunt aplicabile regulile referitoare la plafonul de achizitii intracomunitare prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.
(5) Echivalentul in lei al plafonului pentru achizitii intracomunitare de 10.000 EURO, prevazut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil in cursul unui an calendaristic se determina pe baza cursului valutar de schimb al Bancii Nationale a Romaniei din ultima zi lucratoare a anului calendaristic precedent si se rotunjeste la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare cand cifra sutelor este egala sau mai mare decat 5, si prin reducere cand cifra sutelor este mai mica de 5.
(6) In aplicarea art. 126 alin. (5), pentru calculul plafonului de achizitii intracomunitare se iau in considerare urmatoarele elemente:
a) valoarea tuturor achizitiilor intracomunitare care se efectueaza ca urmare a achizitiilor efectuate din toate statele membre, cu exceptia achizitiilor din alte state membre si a achizitiilor intracomunitare prevazute la alin. (7);
b) valoarea tranzactiei ce conduce la depasirea plafonului pentru achizitii intracomunitare;
c) valoarea oricarui import efectuat de persoana juridica neimpozabila in alt stat membru, pentru bunurile transportate in Romania dupa import;
(7) La calcul plafonului pentru achizitii intracomunitare nu se vor lua in considerare:
a) valoarea achizitiilor intracomunitare de produse accizabile;
b) valoarea achizitiilor intracomunitare de mijloace noi de transport;
c) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o livrare de bunuri cu instalare sau montaj, pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal;
d) valoarea achizitiilor de bunuri a caror livrare a fost o vanzare la distanta pentru care locul livrarii se considera a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2) si (3) din Codul fiscal;
e) valoarea achizitiilor de bunuri second-hand, de opere de arta, de obiecte de colectie si antichitati, asa cum sunt definite la art. 1522 din Codul fiscal, in cazul in care aceste bunuri au fost taxate conform unui regim special similar celui prevazut la art. 1522 din Codul fiscal in statul membru din care au fost livrate;
f) valoarea achizitiilor de gaze naturale si energie electrica a caror livrare a fost efectuata in conformitate cu prevederile art. 132 alin. (1) lit. e) si f) din Codul fiscal.
(8) In cazul in care plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit, persoana prevazuta la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal va solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 1531 alin. (1) din Codul fiscal, inregistrarea va ramane valabila pe perioada pana la sfarsitul anului calendaristic in care a fost depasit plafonul de achizitii si cel putin pentru anul calendaristic urmator.
(9) Persoana prevazuta la art. 126 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, poate solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea anului calendaristic urmator celui in care s-a inregistrat, conform art. 1531, alin. (5) din Codul fiscal. Prin exceptie, persoana respectiva ramane inregistrata in scopuri de TVA conform art. 1531 alin. (1) din Codul fiscal pentru toate achizitiile intracomunitare efectuate cel putin pentru anul calendaristic urmator celui care a urmat inregistrarii, daca plafonul pentru achizitii intracomunitare este depasit in anul calendaristic care a urmat celui in care persoana a fost inregistrata.
(10) Daca dupa expirarea anului calendaristic urmator celui in care persoana a fost inregistrata, persoana respectiva efectueaza o achizitie intracomunitara in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 1531 alin. (1) din Codul fiscal, se considera ca persoana a optat conform art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care este obligata sa ramana inregistrata in urma depasirii plafonul pentru achizitii intracomunitare in anul urmator anului in care s-a inregistrat, situatie in care se aplica prevederile de la alin. (9).
(11) In sensul art. 126 alin. (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile care efectueaza numai operatiuni pentru care taxa nu este deductibila si persoanele juridice neimpozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care nu depasesc plafonul pentru achizitii intracomunitare, pot opta pentru regimul general prevazut la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal. Aceste persoane sunt obligate la plata taxei in Romania pentru toate achizitiile intracomunitare de la data la care isi exercita optiunea, si vor solicita un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 1531 alin. (2) din Codul fiscal. Aceste persoane pot solicita anularea inregistrarii oricand dupa incheierea a doi ani calendaristici ce urmeaza celui in care s-au inregistrat, conform art. 1531 alin. (6); din Codul fiscal.
(12) In cazul in care dupa incheierea a doi ani calendaristici consecutivi de la inregistrare, persoanele prevazute la alin. (11) efectueaza o achizitie intracomunitara in baza codului de inregistrare in scopuri de TVA obtinut conform art. 1531 alin. (2) din Codul fiscal, se considera ca aceste persoane si-au reexercitat optiunea in conditiile art. 126 alin. (6) si art. 1531 alin. (7) din Codul fiscal, cu exceptia cazului in care aceste persoane sunt obligate sa ramana inregistrate in urma depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, in anul calendaristic anterior, situatie in care se aplica prevederile de la alin. (9).
(13) Prevederile art. 126 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, se aplica pentru livrarea de bunuri efectuata de catre un furnizor care este inregistrat in scopuri de TVA in primul stat membru catre un cumparator revanzator care este inregistrat in scopuri de TVA in al doilea stat membru, altul decat cel din care incepe sau se incheie transportul efectiv al bunurilor, si care este urmata de livrarea acelorasi bunuri de catre cumparatorul revanzator catre beneficiarul livrarii, care este inregistrat in scopuri de TVA in al treilea stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
a) bunurile sunt expediate sau transportate direct din primul stat membru al furnizorului catre al treilea stat membru al beneficiarului livrarii, si
b) furnizorul sau cumparatorul revanzator sunt responsabili pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale.
(14) Daca in situatia prevazuta la alin. (13) Romania este al doilea stat membru al cumparatorului revanzator si acesta ii transmite furnizorului din primul stat membru. codul sau de inregistrare in scopuri de TVA acordat conform art. 153 din Codul fiscal, se considera ca achizitia intracomunitara a bunurilor a fost supusa la plata taxei in al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii, in conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (5) din Codul fiscal, in acest caz, nu se aplica prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, intrucat se considera ca locul achizitiei intracomunitare nu este in Romania, cu conditia ca cumparatorul revanzator, sa-l fi desemnat pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei aferente, conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal.
(15) In situatia prevazuta la alin. (14), cumparatorul revanzator trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii:
a) sa nu inscrie achizitia efectuata din primul stat membru in declaratia recapitulativa privind achizitiile intracomunitare prevazuta la art. 1564 alin. (2) din Codul fiscal;
b) sa inscrie livrarea efectuata catre beneficiarul livrarii din al treilea stat membru in rubrica "Livrari intracomunitare scutite" a decontului de taxa;
c) sa inscrie in declaratia recapitulativa pentru livrari intracomunitare scutite de taxa, prevazuta la art. 1564 alin. (1) din Codul fiscal, urmatoarele date:
1. codul de inregistrare in scopuri de TVA din al treilea stat membru, al beneficiarului livrarii;
2. codul T in rubrica corespunzatoare;
3. valoarea livrarii efectuate;
d) sa emita factura prevazuta la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, in care se vor inscrie:
1. la rubrica prevazuta la art. 155 alin. (5) lit. c) din Codul fiscal, codul sau de inregistrare in scopuri de TVA in Romania;
2. la rubrica prevazuta la art. 155 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA in celalalt stat membru al beneficiarului livrarii;
3. mentionarea in cuprinsul facturii ca beneficiarul livrarii este persoana obligata la plata taxei pe valoarea adaugata pentru livrarea de bunuri efectuata in celalalt stat membru si o referire la art. 28 c (E) (3) din Directiva a 6-a.
(16) Daca in situatia prevazuta la alin. (13) Romania este al treilea stat membru al beneficiarului livrarii, achizitia intracomunitara de bunuri efectuata de cumparatorul revanzator, care ar avea locul in Romania conform art. 1321alin. (1) din Codul fiscal, nu este operatiune impozabila in Romania daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) cumparatorul revanzator nu este inregistrat in Romania ci in al doilea stat membru;
b) achizitia intracomunitara de bunuri este efectuata de cumparatorul revanzator in vederea efectuarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri in Romania;
c) beneficiarul livrarii este o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 sau 1531 din Codul fiscal;
d) beneficiarul livrarii este obligat, conform art. 150 alin (1) lit. e) din Codul fiscal, la plata taxei pentru livrarea efectuata de cumparatorul revanzator care nu este inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
e) beneficiarul livrarii inscrie achizitia efectuata in rubrica "Achizitii intracomunitare" din decontul de taxa prevazut la art. 1562 sau la art. 1563 din Codul fiscal, precum si in declaratia recapitulativa pentru achizitii intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 1564 alin. (2) din Codul fiscal.
Codul fiscal:
Persoane impozabile si activitatea economica
Art. 127. - (1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.
(2) In sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
(3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.
(4) Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum si a celor prevazute la alin. (5) si (6).
(5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa, conform art. 141.
(6) Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati:
a) telecomunicatii;
b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura;
c) transport de bunuri si de persoane;
d) servicii prestate in porturi si aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;
f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activitatile organismelor de publicitate comerciala;
i) activitatile agentiilor de calatorie;
j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare;
k) operatiunile posturilor publice de radio si televiziune.
(7) Prin derogare de la prevederile alin. (1), orice persoana care efectueaza ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare.
(8) In conditiile si in limitele prevazute in norme, sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite in Romania care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt in relatii stranse unu cu alta din punct de vedere financiar, economic si organizatoric.
(9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este considerat persoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu sunt desfasurate in numele asocierii sau organizatiei respective.
(10) Asocierile in participatiune constituite exclusiv din persoane impozabile romane nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere in scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite in temeiul legii, sunt tratate drept asocieri in participatiune.
Norme metodologice:
3. (1) In sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, obtinerea de venituri de catre persoanele fizice din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care sunt folosite de catre acestea pentru scopuri personale, nu va fi considerata activitate economica, cu exceptia situatiilor in care se constata ca activitatea respectiva este desfasurata in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate in sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal. Transferul bunurilor sau serviciilor achizitionate in scop personal de persoanele fizice in patrimoniul comercial in scopul utilizarii pentru desfasurarea de activitati economice, nu este o operatiune asimilata unei livrari de bunuri/prestari de servicii, efectuate cu plata, iar persoana fizica nu poate deduce taxa aferenta bunurilor/serviciilor respective prin aplicarea procedurii de ajustare prevazuta la art. 148 si 149 din Codul fiscal.
(2) Nu sunt considerate activitati economice:
a) acordarea de bunuri si/sau servicii in mod gratuit de organizatiile fara scop patrimonial;
b) livrarea urmatoarelor obiecte de cult religios: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, cruciulitele si medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios, calendarele religioase, produsele necesare exercitarii activitatii de cult religios precum tamaia, lumanarile, dar cu exceptia celor decorative si a celor pentru nunti si botezuri.
(3) In sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, distorsiuni concurentiale rezulta atunci cand aceeasi activitate este desfasurata de mai multe persoane, dintre care unele beneficiaza de un tratament fiscal preferential, astfel incat contravaloarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate de acestea nu este grevata de taxa, fata de alte persoane care sunt obligate sa greveze cu taxa contravaloarea livrarilor de bunuri si/sau a prestarilor de servicii efectuate.
(4) In situatia in care institutia publica desfasoara activitati pentru care este tratata ca persoana impozabila, institutia publica este considerata persoana impozabila numai in legatura cu partea din structura organizatorica prin care sunt realizate acele activitati.
(5) In sensul art. 127 alin. (7) din Codul fiscal, persoana fizica devine persoana impozabila numai in cazul unei livrari intracomunitare de mijloace de transport noi.
4. (1) In sensul art. 127 alin. (8) din Codul fiscal, persoanele impozabile stabilite in Romania si aflate in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric pot opta sa fie tratate ca grup fiscal unic cu urmatoarele conditii:
a) o persoana impozabila nu poate face parte decat dintr-un singur grup fiscal; si
b) optiunea trebuie sa se refere la o perioada de cel putin doi ani; si
c) toate persoanele impozabile din grup trebuie sa aplice aceeasi perioada fiscala.
(2) Grupul fiscal se poate constitui din doua pana la cinci persoane impozabile.
(3) Pana la data de 1 ianuarie 2009, grupul fiscal se poate constitui numai de catre persoane impozabile care sunt considerate mari contribuabili.
(4) Se considera, conform alin. (1), in stransa legatura din punct de vedere financiar, economic si organizatoric persoanele impozabile al caror capital este detinut direct sau indirect in proportie de mai mult de 50% de catre aceeasi actionari.
(5) In vederea implementarii grupului fiscal se depune la organul fiscal competent o cerere semnata de catre toti membrii grupului, care sa cuprinda urmatoarele:
a) numele, adresa, obiectul de activitate si codul de inregistrare in scopuri de TVA al fiecarui membru;
b) elementele care sa demonstreze ca membrii sunt in stransa legatura in sensul alin. (2);
c) numele membrului numit reprezentant.
(6) Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si va comunica acea decizie reprezentantului grupului precum si fiecarui organ fiscal in jurisdictia caruia se afla membrii grupului fiscal, in termen de 60 de zile de la data primirii cererii mentionate la alin. (3).
(7) Implementarea grupului fiscal va intra in vigoare in prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei deciziei mentionate la alin. (4).
(8) Reprezentantul grupului va notifica organului fiscal competent oricare dintre urmatoarele evenimente:
a) incetarea optiunii prevazute la alin. (1) de a forma un grup fiscal unic, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
b) neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2)-(4) care conduc la anularea tratamentului persoanelor impozabile ca grup fiscal, in termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat aceasta situatie;
c) numirea unui alt reprezentant al grupului fiscal cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
d) parasirea grupului fiscal de catre unul din membri, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
e) intrarea unui nou membru in grupul fiscal, cu cel putin 30 de zile inainte de producerea evenimentului;
(9) In situatiile prevazute la alin. (8) lit. a) si b) organul fiscal competent va anula tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal astfel:
a) in cazul prevazut la alin. (8) lit. a), de la data 1 a lunii urmatoare celei in care a incetat optiunea;
b) in cazul prevazut la alin. (8) lit. b), de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a produs evenimentul care a generat aceasta situatie.
(10) In situatiile prevazute la alin. (8) lit. c)-e) organul fiscal competent va lua o decizie oficiala in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii si va comunica aceasta decizie reprezentantului, precum si fiecarui organ competent responsabil pentru membrii grupului fiscal. Aceasta decizie va intra in vigoare din prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost transmisa reprezentantului. Pana la primirea deciziei, persoanele impozabile care au solicitat parasirea sau intrarea in grup a unui membru, sunt tratate ca grup fiscal unic format din membri care au depus initial optiunea de a fi tratati ca grup fiscal unic si au fost acceptati in acest sens de catre organul fiscal competent. In situatia in care se solicita numirea unui alt reprezentant al grupului, organul fiscal competent, anuleaza calitatea reprezentantului grupului fiscal si in aceeasi notificare va numi un alt reprezentant propus de membrii grupului.
(11) Organul fiscal competent va putea in urma verificarilor efectuate:
a) sa anuleze tratamentul unei persoane ca membru al unui grup fiscal in cazul in care acea persoana nu mai intruneste criteriile de eligibilitate pentru a fi considerata un asemenea membru in termenii alin. (1). Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente;.
b) sa anuleze tratamentul persoanelor impozabile ca grup fiscal in cazul in care acele persoane impozabile nu mai intrunesc criteriile de eligibilitate pentru a fi considerate un asemenea grup. Aceasta anulare va intra in vigoare incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care situatia a fost constatata de organele fiscale competente.
(12) De la data implementarii grupului fiscal unic conform alin. (7):
a) fiecare membru al grupului fiscal, altul decat reprezentantul:
1. va raporta in decontul de taxa mentionat la art. 1562 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intra-comunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. va trimite decontul sau de taxa reprezentantului, iar o copie a acestui document, organului fiscal de care apartine;
3. nu va plati nici o taxa datorata si nu va solicita nici o rambursare conform decontului sau de taxa.
b) reprezentantul:
1. va raporta in propriul decont de taxa. mentionat in art. 1562 din Codul fiscal, orice livrare de bunuri, prestare de servicii, import sau achizitie intra-comunitara de bunuri sau orice alta operatiune realizata de sau catre acesta pe parcursul perioadei fiscale;
2. va raporta intr-un decont consolidat rezultatele din toate deconturile de TVA primite de la alti membrii ai grupului fiscal precum si rezultatele din propriului decont de taxa pentru perioada fiscala respectiva;
3. va depune la organul fiscal de care apartine toate deconturile de taxa ale membrilor precum si formularul de decont de taxa consolidat;
4. va plati sau, dupa caz, va cere rambursarea taxei care rezulta din decontul de taxa consolidat.
(13) Fiecare membru al grupului fiscal trebuie:
a) sa depuna declaratia recapitulativa pentru livrari si achizitii intracomunitare mentionata in art. 1564 din Codul fiscal, la organul fiscal de care apartine;
b) sa se supuna controlului organului fiscal de care apartine;
c) sa raspunda separat si in solidar pentru orice taxa datorata de el sau de orice membru al grupului fiscal pentru perioada cat apartine respectivului grup fiscal.
5. In sensul art. 127 alin. (10) din Codul fiscal, prin persoane impozabile romane se intelege persoanele impozabile care sunt stabilite in Romania in sensul art. 1251 alin. (2) din Codul fiscal.
Codul fiscal:
Livrarea de bunuri
Art. 128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.
(2) Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme.
(3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin. (1):
a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;
c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri.
(4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:
a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;
c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;
d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. 8 lit. a)-c).
(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
(6) In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este transportat direct beneficiarului final.
(7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active si pasive, ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent daca e facut cu plata sau nu ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul este considerat a fi succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege.
(8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, astfel cum sunt prevazute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme;
c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor;
f) acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.
(9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora.
(10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12).
(11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii sale economice.
(12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni:
a) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (5) privind vanzarea la distanta;
b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau in numele acestuia;
c) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat in teritoriul Comunitatii, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. d);
d) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila, in conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrarile intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) si b) cu privire la scutirile pentru livrarile la export si la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) si m) cu privire la scutirile pentru livrarile destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si organizatiilor internationale si fortelor NATO;
e) livrarea de gaz prin reteaua de distributie a gazelor naturale sau de electricitate, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) si f) privind locul livrarii acestor bunuri;
f) prestarea de servicii in beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate in statul membru in care se termina expedierea sau transportul bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial;
g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de destinatie, de catre persoana impozabila stabilita in Romania;
h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, in conditiile in care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, in vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire integrala de drepturi de import.
(13) In cazul in care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul se considera efectuat in momentul in care conditia nu mai este indeplinita.
(14) Prin ordin al ministrului finantelor publice, se pot introduce masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13).
Norme metodologice:
6. (1) In sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, preluarea de bunuri produse de catre o persoana impozabila inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal, pentru a fi folosite in cursul desfasurarii activitatii sale economice sau pentru continuarea acesteia, nu se considera ca fiind o livrare de bunuri, cu exceptia operatiunilor prevazute la art. 128 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Aceleasi prevederi se aplica si prestarilor de servicii.
(2) In sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare se considera livrare de bunuri atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului.
Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor, indiferent daca actioneaza in contul vanzatorului sau cumparatorului, comitent, procedand astfel:
a) primeste de la vanzator o factura sau orice alt document ce serveste drept factura emisa pe numele sau, si;
b) emite o factura sau orice alt document ce serveste drept factura cumparatorului.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica sub denumirea de structura de comisionar in cazurile prevazute la pct. 19 alin. (3) si (4).
(4) In sensul art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, activele corporale fixe de natura bunurilor de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal, casate inainte de expirarea duratei normale de functionare nu constituie livrare de bunuri, daca la achizitia sau, dupa caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, constructia activelor respective, taxa a fost dedusa total sau partial sau nu a fost dedusa. Se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal, pentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate inainte de expirarea duratei normale de functionare, daca la achizitia sau, dupa caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, constructia acestora taxa a fost dedusa total sau partial, si daca urmatoarele operatiuni au intervenit in legatura cu un bun de capital dupa data aderarii: achizitia sau, dupa caz fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare sau transformare.
(5) In sensul art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite se considera livrare de bunuri numai daca debitorul executat silit este o persoana impozabila inregistrata conform art. 153 din Codul fiscal.
(6) In sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora este rezultatul unor operatiuni cum sunt de exemplu: divizarea, fuziunea, vanzarea, aportul in natura la capitalul social, prin care se realizeaza transferul de active si pasive indiferent daca e facut cu plata sau nu. Se considera transfer partial de active in sensul art. 128 alin. (7) din Codul fiscal, transferul tuturor activelor investite intr-o anumita ramura a activitatii economice, ce constituie din punct de vedere tehnic o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate. De asemenea se considera ca transferul partial are loc si in cazul in care bunurile imobile in care sunt situate activele transferate de cedent nu sunt instrainate, ci realocate altor ramuri ale activitatii aflate in uzul cedentului.
(7) Persoana impozabila care este beneficiarul transferului prevazut la alin. (7) este considerata ca fiind succesorul cedentului, indiferent daca este inregistrat in scopuri de taxa sau nu. Beneficiarul va prelua toate drepturile si obligatiile cedentului, inclusiv cele privind livrarile catre sine prevazute la art. 128 alin. (4) din Codul fiscal, ajustarile deducerii prevazute la art. 148 si 149 din Codul fiscal. De asemenea beneficiarul poate prelua soldul sumei negative de taxa pentru care nu s-a solicitat rambursarea sau soldul taxei de plata catre bugetul de stat, daca respectivele drepturi si obligatii au fost cuprinse in contractul dintre parti. Daca beneficiarul transferului este o persoana, alta decat persoana impozabila, operatiunea de transfer constituie livrare de bunuri.
(8) In sensul art. 128 alin. (8) lit. a) din Codul fiscal, prin cauze de forta majora se intelege:
a) incendiu, dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale, cu exceptia situatiilor in care pagubele sunt imputabile;
b) razboi, razboi civil, acte de terorism;
c) orice evenimente care sunt astfel calificate prin Codul Civil, cu exceptia situatiilor in care pagubele sunt imputabile.
(9) In sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) bunurile nu sunt imputabile;
b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente;
c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.
(10) Pentru situatiile prevazute la alin. (9) lit. a) se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscal, referitoare la ajustarea dreptului de deducere.
(11) In sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal:
a) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala a bunurilor acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel cum este stabilit la Titlul II al Codului fiscal.
b) Bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri determinata potrivit art. 152 alin. (2) din Codul fiscal.
c) Prin bunuri acordate in mod gratuit potrivit destinatiilor prevazute de lege se inteleg dest
Comanda tichete cadou
Informatii generale
Legislatie